Astăzi vreau să împărtășesc cu voi un articol despre bilingvism. De foarte multe ori audem ce bine e că vorbim mai multe limbi simultan, că e benefic să ne învățăm copii mai multe limbi de mici, dar haideți să vedem cum e de fapt să înveți sau să vorbești mai multe limbi ș ice spun specialiștii, ce recomandări au și care sunt miturile și adevărurile despre multilingvism.
Să începem așadar cu definirea bilingvismului, care se referă la capacitatea de a folosi două limbi în viața de zi cu zi. Cum stă treaba cu bilingvismul la copii, face copiii mai deștepți, îi învățăm mai multe limbi sau nu? Eu aș spune mai degrabă că, copii bilingvi au mai multe avantaje din punct de vedere social și cognitiv, decât cei care vorbesc doar o singură limbă. În primul rând, haideți să luăm avantajele sociale.
Mai multe studii au sugerat că bilingvii prezintă anumite avantaje atunci când vine vorba de înțelegerea socială, deoarece bilingvii trebuie să navigheze într-o lume socială complexă în care diferiți oameni au cunoștințe de limbă diferite. “Prin intermediul unei limbi străine copilul are acces nu doar la un vocabular nou, ci şi la o întreagă cultură corespunzatoare acestei limbi. Astfel că, dezvoltarea sa social-emoţională se va putea evidenţia printr-un grad ridicat de toleranţă şi acceptare a diversităţii”, explică Alina Oprea, psiholog şi coordonator al cursurilor English Kids Academy (EKA).
Studiile arată că preșcolarii bilingvi par să aibă abilități ceva mai bune decât monolingvii în înțelegerea perspectivelor, gândurilor, dorințelor și intențiilor altora. Avantajele cognitive sunt multe și semnificative, deoarce a învăța timpuriu două limbi stimulează capacitățile cognitive ale copilului. Copiii bilingvi au o memorie, o atenție și o înțelegere mai bine dezvoltată decât cei care au învățat doar limba maternă. În plus, studiile arată că cei bilingvi dezvoltă o gândire mai flexibilă, fiind capabili să treacă de la o sarcină cognitivă la o alta cu ușurință și să proceseze și înțeleagă mai rapid informații complexe.
Experiența limbajului bilingv din viața timpurie poate schimba creierul în curs de dezvoltare. Vârsta primei expuneri bilingve prezice activarea neurală a limbajului. Copii bilingvi arată o mai mare întindere și variabilitate a activității neuronale în zonele de limbaj.
Primul avantaj principal implică ceea ce este denumită funcția executivă. Aceasta descrie abilitățile care vă permit să vă controlați, să vă direcționați și să vă gestionați atenția, precum și capacitatea de a planifica. De asemenea, vă ajută să ignorați informațiile irelevante și să vă concentrați asupra a ceea ce este important.
Deoarece o persoană bilingvă stăpânește două limbi, iar limbile sunt activate automat și în mod inconștient, persoana respectivă gestionează constant interferența limbilor, astfel încât să nu spună cuvântul greșit în limba greșită la un moment greșit. Zonele creierului responsabile pentru acest lucru sunt de asemenea utilizate atunci când încercați să finalizați o sarcină, în timp ce există distrageri. Sarcina nu ar putea avea nimic de-a face cu limbajul; ar putea fi încercarea de a asculta ceva într-un mediu zgomotos sau de a face anumite sarcini vizuale.
În primul rând, observăm creșteri ale volumului de materie cenușie. Experiența bilingvă face ca materia gri să fie mai densă, deci ai mai multe celule. Aceasta este o indicație a unui creier mai sănătos. Nu orice persoană bilingvă va avea un creier mai sănătos decât o persoană monolingvă. Vorbim despre tendințe generale, la nivel de populație.
Bilingualismul afectează, de asemenea, substanța albă; promovează integritatea materiei albe pe măsură ce îmbătrânești. Îți oferă mai mulți neuroni cu care să te joci și întărește sau menține conexiunile dintre ei, astfel încât comunicarea să se poată realiza optim.
Știm din studii că, începând cu vârsta de aproximativ 25 de ani, creierul tău începe să scadă, în ceea ce privește memoria de lucru, eficiența, viteza de procesare, acele tipuri de lucruri. Pe măsură ce îmbătrânești, aceste scăderi devin mai accentuate. Argumentul este că, odată cu înaintarea în vârstă, bilingvismul pune frânele și face ca acest declin să fie mai puțin abrupt.
Un creier bilingv poate compensa deteriorarea creierului folosind rețele alternative de creier și conexiuni atunci când căile originale au fost distruse. Cercetătorii numesc această teorie „compensare cognitivă” și ajung la concluzia că ea apare deoarece bilingvismul promovează sănătatea materiei cenușii și a celor albe.
Studiile cu adulții bilingvi arată că aceștia răspund mai rapid sau mai precis decât colegii lor monolingui. Acest lucru se datorează în mare măsură antrenamentului pe care creierul nostru îl primește în timp ce se schimbă înainte și înapoi între o limbă și alta când decid modul de comunicare. Ne permite să ne concentrăm mai bine în timpul unei prelegeri și să ne amintim informațiile relevante. Acest lucru sugerează că experiența bilingvă îmbunătățește centrul de comandă al creierului, oferindu-i astfel capacitatea de a planifica, rezolva problemfe și de a îndeplini alte sarcini solicitante din punct de vedere mintal. Aceste sarcini includ trecerea atenției de la un lucru la altul și păstrarea informațiilor în minte, cum ar fi amintirea unei secvențe de indicații când te pregătești pentru școală dimineața sau, pentru adulți, conducerea unei mașini.
Acum că am înțeles cât de multe avantaje are vorbirea mai multor limb simultan, haideți să clarficăm miturile despre bilingvism.
1. Copiii bilingvi sunt confuzi? Copiii bilingvi amestecă cuvinte din două limbi în aceeași propoziție. DA, se poate întâmpla și este absolut normal – aceasta este cunoscută sub denumirea de amestecare de coduri. De fapt, mixarea de coduri este o parte normală a dezvoltării bilingve, iar copiii bilingvi au, de fapt, motive întemeiate pentru combinarea codurilor De ce fac asta? În primul rând pentru că asta aud din mediu (de ex.și părinții vorbesc 2 limbi în același timp, împrumută dintr-o altă limbă, ex.weekend), în al doilea rând un copil monolingual de 1 an ar putea folosi inițial cuvântul „câine” pentru a se referi la orice creatură cu patru picioare, copiii bilingvi folosesc, de asemenea, vocabularul lor limitat. Dacă un copil bilingv nu știe sau nu poate prelua rapid cuvântul corespunzător într-o limbă, ar putea împrumuta cuvântul din cealaltă limbă. Cu trecerea timpului vor învăța să le folosească corect în contextul dat.
2. Să-l învățăm pe copil cât mai multe limbi simultan Până la vârsta de 1 an, copiii pot distinge sunetele tuturor limbilor vorbite şi pot învăţa limba la care sunt expuşi prin interacţiune cu ceilalţi. După vârsta de 1 an, creierul decide care va fi limba vorbită şi înţeleasă de către copil”.
Studiile au arătat că nu există riscuri în dezvoltarea copiilor bilingvi, comparaţi cu cei monolingvişti.
De asemenea specialiștii sunt de părere că undeva între 5-15 ani se poate învăța fără probleme o a două limbă în cazul în care copilul nu a învățat până atunci. Trebuie să ținem cont de faptul că fiecare limbă este diferită din punct de vedere fonetic, iar pronunția, rostirea suntelor în limba maternal mai întâi trebuie să fie cât se poate de corectă pentru a îmvăța o limbă nouă, altfel copilul o va învăța greșit. Un alt criteriu important când vine vorba de învățarea unei limbi noi este dezvoltarea auzului fonetic, care se dezvoltă diferit la fiecare copil, însă trebuie să ținem cont cad oar la 2 din 10 copii este dezvoltat la vârsta de 1,5-2 ani. Tradus pe înțelesul tuturor, dacă copilul nu face diferența și nu distinge auditiv ”pa-ba-ba-pa”, nu va reuși să învețe corect cuvinte dintr-o altă limbă.
Minunat! Atunci îl învățăm 10 limbi deodată. Putem încerca, însă trebuie să ținem cont, că deși multilingvismul are beneficii enorme, fiecare copil este diferit și cel mai important are autonomie și drept de a alege; cel mai probabil nu va fi deschis și nu va dori să învețe 100 de limbi, deoarce învățarea unei limbi stăine implică un anumit grad de dificultate și necesită resurse (cum ar fi timpul, energia etc.).
Experții din domeniu ne trag atenția că este crucial ca limba să fie învățată de la o persoană care vorbește corect și nativ acea limbă, deoarce fiecare limbă are proriul specific fonologic, accentual nativ, astfel subtilitățile limbaje pot fii învățate doar de la cei care o stăpânesc bine. Un exemplu foarte bun sunt desenele și filmele cu subtitrare și cu sincron – cei care vizionează mai mult cu subtitrare au un accent mult mai bun în limba respective decât cei care vizionează doar cu sincron. Și încă ceva, repetarea este cheia succesului.
Dacă alegem să vorbim ocazional într-o altă limbă cu copilul nostru, acesta nu înseamnă că el va învăța, trebuie să audă des limba și să folosească cuvintele, altfel va uita.
Bilingvismul la copii: O fereastră spre mai multe lumi
